miercuri, 24 martie 2010

intre negura zilei si lumina noptii

de multe ori privind in jur ti' se pare totul prea inchis la culoare sau deodata prea luminos.fiind pus la incercare sentimentul de sine poate fi prea schimbator....te plimbi in amiaza mare intr'un parc,privesti oameni in jurul tau bucurandu'se de razele soarelui,iar tie ti' se pare totusi intuneric...o fi intuneric afara iar puterea ta de perceptie e slabita?!...sau intunericul,dinauntrul tau face eclipsa o zi asa de frumoasa.oricum ai privi,din orice unghi posibil,acel intuneric apasa,apasa,iar lumina incet dispare.Fara sa te gandesti prea mult incerci sa schimbi totul,dar incercand si iar incercand observi ca esti lipsit de putere,in ceea ce pare a fi propria'ti imaginatie..incet,incet echilibrul cromatic pune stapanire pe situatie....se apropie noaptea.Ca de niciunde apar glasuri de copii,oameni plimbandu'se si dintr'o data totul pare luminos.Linistea si 'lumina nevazuta' a noptii da viata,incurajeaza sentimentul de a fi unic,de a fi liber si de a vedea totul mai clar si.....o lumina te cuprinde.

ps:simptomele unui'nebun' in devenire..;))

duminică, 7 martie 2010

din nimic s'a nascut ceva



in fiecare zi ce trece,multumesc si apreciez efortul uneori zadarnic al cuiva de a ma face fericit.cu fiecare secunda ce trece imi dau seama ca devin mult prea dificil pentru cineva anume.de ce as incepe un lucru stiind in sinea mea ca nu poate sa duca decat la ceva ce speram in trecut?culmea,tocmai persoana pe care o cunosti intr'o zi nepotrivita ,la un timp nepotrivit poate fi surpriza ce te scoate din melancolie.asa se face ca fiecare am cunoscut in vremuri triste pe cineva care sa ne 'deschida' inima,care sa ne panseze' ranile sufletului,care sa ne tina de mana atunci cand suntem in picaj si care sa ne umple golul' cu bucuria necesara a unor clipe ce par desprinse din basme.singuri ne dovedim ca din acele clipe de nimic am putut face ceva,ceva nascut din propria'ti vointa...dragostea.de multe ori gandim...daca stim sa transformam clipele de nimic in ceva,cu totul memorabil,sa creem din nimic ceva cu totul minunat,ce sentiment ne opreste din a continua sa speram ca in clipele cu importanta minora totul poate deveni de bun augur,chiar de neuitat?

din nimic s'au nascut relatii interminabile,din nimicul pe care'l aveai,ai transformat sentimentele intr'o traire intensa,din nimicul ce erai ai devenit cineva si tot din nimic ai facut sa se nasca cea mai frumoasa si mai cutremuratoare boala...dragostea.

gesturi fine,de o simplitate rara au transformat usor cenusa trecutului in praful de aur al viitorului.