luni, 19 aprilie 2010

la cererea unui pesimist


cuvinte pesimiste ai vrut,de stari de spirit pline de pesimism ai parte.
cum ar trebui sa nu inventam,ci sa scriem doar ce simtim si ce traim descriu mici circumstante ale caror repercursiuni sper sa nu ma descurajeze.
in multe dimineti ale multor anotimpuri ai pe cineva langa tine care te incalzeste,care te imbratiseaza,care iti ofera un mic sarut pentru a te trezi fericit.ce te faci cand toate acestea dispar doar pentru ca cel de langa tine te considera un capriciu.cand ai ajuns acolo nu este cale de scapare,lucrurile ce pareau desprinse din povesti cu printi si basme cu 'fat-frumos' sunt ca niste drame,tragedii ale caror conotatie este tocmai opusul a ce te mintisei tu dealungul timpului,ca totul este frumos...decurge normal.simti,vezi adevarata fata a lucrurilor doar atunci cand dupa o cearta strasnica seara,te afunzi in lacrimi dimineata doar crezand ca in felul aceste se vor mai spala unele fapte ale caror inteles nu l'ai observat.fiecare am plans,fiecare a avut parte de esecuri si in momenetele dificile...ce crezi?...nu era nimeni acolo la capatul 'firului' caruia sa'i spui....sa'ti spuna te iubesc.
alte si alte intrebari iti obosesc gandirea dar cand te uiti la ce ai oferit si ce nu ti s'a oferit iti vine in minte o alta intrebare simpla;cum de i se uraste omului,cu binele?
ce usor poate fi uneori sa dai cu piciorul acelei secunde care usor puteai usor sa o modifici intr'o stare demna de sentimentele celuilalt...adica...ori sa o trasformi intr'un frumos izbitor ori sa dai curs evenimentului si sentimentului celuilalt de a te umili,umilindul la randul tau....si ai asteptat.
acum te trezesti usor,intr'un calm neobisnuit cu o alta aura deasupra capului,intr'un pat gol,dar nu si cu un suflet mai rau ci mai apropiat de ceea ce insemni si esti cu adevarat....un mic om,cu mici sentimente hranind 'animale' ce crezi ca le iubesti,iar ele nestiind ce rau fac se joaca ranindu'te iar si iar si iar.
ps:fara un sentiment bun,nimic nu prinde forma

Un comentariu: